.ro
Desi pare o poza „de inceput”, Off 2018 incepuse pentru mine cu vreo trei saptamani inainte, cand la o avanpremiera de film, Rox m-a anuntat ca urmeaza sa ma invite in calitate de blogger la acest eveniment de prestigiu al Timisoarei, aflat la a patra editie. Tin minte ca mi-am muscat buza pe interior ca sa-mi suprim un ranjet de toata jena, expresie tampa, dar elocventa, a bucuriei ce ma cuprinsese. Fusesem la Off si anul trecut, dar ca simplu spectator. Imi placuse cam tot si tin minte cu cata ardoare am admirat masa bloggeritelor inca de pe atunci. 🙂 Blogu-mi era in frageda pruncie pe vremea aceea, iar sansele de a primi o invitatie la un asemenea eveniment erau nule. Prin urmare, sunt foarte mandra ca in anul imediat urmator, m-am situat intr-o pozitie de egalitate cu nume sonore din blogosfera locala. Sa fie intr-un ceas bun! 🙂
Au urmat cateva zile de panica: se anuntate tema editiei – „La vie en rose”. Si nu ca nu m-as pricepe la vintage-uri… sunt chiar specialista, dar nu orice tinuta vintage se incadra in perioada vizata de eveniment. Am studiat. Mi-am notat cateva idei principale pe care ar fi trebuit sa le urmaresc in alegerea tinutei:
- Fiind deosebit de atenta la tinutele purtate de Edith Piaf insasi in timpul interpretarii faimoasei melodii, am ajuns la concluzia ca o rochie de tipul „little black dress” ar fi o alegere excelenta. Trebuia doar sa fiu atenta ca decolteul sa fie unul de tip angular (in V, in dreptunghi, „barcuta”) si ca fusta sa fie „tea lenght” – pana sub genunchi.
- O alta personalitate marcanta a acelei perioade a fost, fara echivoc, Audrey Hepburn. Este perioada in care aceasta incepe colaborarea pe viata cu Hubert de Givenchy. Ce a rezultat de aici? O nebunie de o frumusete rara. Ce mi-au sarit in ochi ca elemente recurente, au fost palariile de toate felurile: cu boruri extrem de generoase, purtate „pe ochi”, sau cele de tip „casca” purtate pe varful capului, sau piese haute couture impodobite cu flori, ciucuri, barete, esarfe, etc… Prin urmare, tinuta mea trebuia sa contina o palarie! 🙂
- Am mai observat o tendinta catre folosirea printurilor cu motive geometrice: puncte, buline, cercuri, dungi, etc. Cred ca acesta este cel mai facil mod de a puncta o tinuta de inspiratie „vintage”.
- Pe pagina de Facebook a celor de la Off s-au derulat extrem de multe poze inspirationale, menite sa usureze interpretarea si reinterpretarea acestei teme in termeni de moda. Am vazut o poza tot cu Audrey, imbracata intr-o salopeta neagra minimalista. Sunt convinsa ca toata lumea stie la ce tinuta ma refer. Notat: salopetele erau in trend la ora aceea.
M-am rezumat doar la aceste directii, pentru ca mi s-au parut mai mult decat suficiente. A urmat momentul in care si-a facut intrarea in ecuatie Andra Costa, care mi-a propus sa port la acest eveniment, o tinuta Kapa Center. 🙂 Sa stiti ca, fara nici un fel de intentie de reclama, acest centru comercial este primul in care am intrat acum 3 ani cand m-am mutat in Timisoara, adusa fiind de cateva prietene, in incercarea de a gasi tinuta potrivita pentru o noapte la club (sunt o „clubangioaica” inraita!). Mi-au atras atentia pe vremea aceea doua magazine in mod deosebit. Si intr-unul dintre acestea, am gasit si tinuta perfecta La vie en rose . 🙂 Nu a fost o „little black dress”, dar a fost salopeta, a avut puncte si decolteu in Y (tot unghiuri, domn’le). Cred ca singurul motiv pentru care nu vizitez acest centru comercial destul de des, este acela ca stau la celalalt capat al orasului, iar traficul imi pune capac cateodata. Voi revizui acest aspect cu siguranta! 😉 Cand mi-am pus cap la cap elementele tinutei si m-am privit in oglinda, am zambit putin stramb, caci oricat de vintage am vrut eu sa par, aminteam mai mult de Julia Roberts in filmul Pretty Woman. Macar e un film vechi… 😉
Anturaj (fostul Jardin) este o locatie de exceptie, care face ca orice eveniment sa primeasca un boost de eleganta si stil (nu ca Off ar fi avut nevoie.. 🙂 ). Ce inseamna de fapt Opera Fashion Fair? Trebuie sa spunem in primul rand, ca este organizat de Rotaract Club Timisoara Opera, in colaborare cu Rotaract Timisoara Cosmopolitan, Rotaract Timisoara Ripensis si Rotaract Club Timisoara. Pe langa faptul ca este cel mai important eveniment „de moda” din Timisoara si nu numai (sa fi fost detronat anul acesta de Timisoara Fashion Week? Nu-i bai, ca nu e concurs. 😉 ), acest eveniment este unul caritabil. Fondurile stranse vor fi donate in sprijinul VivArt- Centrul de Artterapie si Psihologie. Stiti, referitor la evenimentele caritabile in general… eu am trait pana anul trecut cu o impresie complet gresita: aveam senzatia ca trebuie sa fii milionar pentru a participa la un eveniment de asemenea anvergura. Cand vine vorba de donatii, orice suma, fie ea cat de mica, conteaza! Probabil am vazut prea multe filme, prea multe emisiuni TV, care distorsioneaza perceptia asupra unei realitati cat se poate de simple – vrei sa ajuti, ajuta! Chit ca esti print sau cersetor.
Pe parcursul intregii zile s-a desfasurat un targ al micilor ateliere de creatie locale, cu ajutorul caruia ati putut pleca acasa cu piese semnate Paula Dunia (Tricoul Inteligent Dunia), Anileda, Artisans d’Amour, N’art by Cristina Artimon, ArtizAna, Maistor, Cufir (fantastici!), Elena Stanciu, sau Alina Moza (daca am uitat pe cineva, rog sa ma iertati!). Pentru amatorii de lectura (adica… noi toti, nu?!), La Doua Bufnite a avut un stand numai bun de „atacat”. Pentru feministe si realisti 😉 , standul celor de la Elite Business Women a constituit cu siguranta un centru gravitational important. Si pentru ca La vie en rose merge de minune cu La vie en rosé 😉 😛 , Pedro Vaselo Winery a organizat o degustare intr-u buna dispozitie si rafinament. Eu… am ratat-o…. 🙁
Si pentru ca veni vorba de bloggeritele prezente la acest eveniment, pe langa cele amintite mai sus, au mai fost Oana Creteanu (finuta, eleganta, mereu o prezenta incantatoare), faimoasa noastra Rox Sarafolean plina de viata si energie pozitiva, Laura Charaba una dintre senioarele blogosferei timisorene si nu ma refer la varsta ei, ci la varsta blogului 🙂 , Biu Braicu frumoasa si tonica ca de obicei si exotica Ana-Maria Popescu. (Fetelor, daca am omis pe cineva, trageti-ma de urechi va rog! 🙂 ). Marea absenta a fost Caterina Ratoi… dar o iertam, caci o intelegem 😉 . Am fost multe si cred ca fiecare dintre noi a reprezentat la acest eveniment o nisa de public. Este un eveniment care se adreseaza tuturor.
Si dupa 1150 de cuvinte (acesta este de departe cel mai lung articol pe care l-a vazut blogul meu… 😛 ), ajungem si la prezentarile de moda propriu zise. Programul a fost impartit in doua momente distincte, concepute in asa fel incat sa asigure o simetrie: ambele au avut prezentari de linii masculine, putina goliciune, colectii fresh si colectii cu iz vintage.
Prima defilare a intrupat colectia Wonderland by Lavinia Ilies – Raven. Ce mi-a insuflat mie aceasta colectie, a fost o reinterpretare a conceptului vintage, intr-o forma aproape futurista. O suma de contradictii. Dar exact acolo a stat maiestria creatorului: pare ca faci o calatorie in timp, dar nu esti sigur in ce directie. 🙂 (Observatiile sunt strict personale, nu trebuie sa le luati ca litera de lege 😉 ).
A urmat show-ul senzual al celor de la Piera Lingerie, care a trezit putin spiritele, deopotriva masculine si feminine. A fost primul show la care am facut live pe Facebook, m-am gandit sa se bucure si prietenii de acasa, ajutandu-i sa-si mai scoata nasul din campionatul mondial de fotbal, in care il au adancit de cateva saptamani. Sper ca am si reusit! 😉
Ionela Luncanu prin colectia „Number 38”, vorbeste despre o femeie delicata, convinsa de unicitatea sa si care imbratiseaza nonconformismul ca forma de razvratire. Efectul obtinut este un romantism dramatic. In aparenta, piesele par simple, dar daca privim cu atentie grija pentru detalii si natura acestora, aceasta colectie este o adevarata declaratie de feminitate.
Colectia Andreei Plesa a uimit prin liniile simple, curate, de o geometrie foarte clara, dar in acelasi timp prin asocieri inedite de materiale si prin suprapuneri surprinzatoare. Eu, ca arhitect, am apreciat foarte multa aceasta micuta colectie. A vorbit „pe limba mea”. 🙂
A urmat prezentarea mea preferata din acest prim calup de fashion show-uri: Ganza. Simplitate, eleganta, prestanta, putere, carisma, educatie, eruditie, toate acestea sunt artibute ale barbatului de an 2018, iar Ganza l-a grait pe fiecare in parte, tare si raspicat. Chapeau!
Si am ajuns la sfarsitul primei parti a prezentarilor. A urmat un respiro atat pentru modele cat si pentru spectatori (indraznesc ca spun ca si pentru telefoanele mobile ale bloggeritelor, care probabil „strigau” dupa aer 🙂 ), timp in care am mai socializat, am ascultat muzica live, am gustat un gin tonic (subsemnata), am impartasit impresii si am studiat lumea frumoasa de care eram inconjurate. Va spun sincer ca am avut un mic sentiment de dezamagire: lumea cea frumoasa nu-si daduse interesul cu privire la tinutele „La vie en rose”, recomandate de Off. Eu, ca blogger, dar si ca femeie… m-am asteptat la mult mai mult. Cred ca sunt in asentimentul Paulei, care si-a exprimat dezaprobarea inca din seara cu pricina, printr-o postare pe Facebook. Barbatii… mult mai bine imbracati decat doamnele. Si cu asta inchei subiectul.
Artisans d’Amour a deschis cea de-a doua serie de defilari printr-un mise-en-scène de neuitat, iar eu… m-am indragostit de produsele expuse. Chiar imi doresc pe aceasta cale sa fac apel la prietenii care se gandesc sa-mi ia ceva de ziua mea… 🙂 😛 , va dau o solutie foarte simpla si mai putin costisitoare: faceti o cheta si luati-mi un ham simplu, dublu, compus, deconstruit… negru, auriu, rosu… etc, cum o fi el, ham sa fie! 🙂 Imi doresc asa ceva de foarte, foarte, foarte… foarte, foarte, foarte…. mult timp! 😛
A urmat colectia primavaratica semnata Atelier Narcisa, o explozie de culoare, miscare, freamat, unduire si s-a vazut ca este o colectie carora modelelor le-a facut o deosebita placere sa o prezinte.
Louis Purple devine plictisitor… Perfectiunea plictiseste, oameni buni! 🙂 Glumesc, evident! Dupa cum am spus in nenumarate randuri deja in acest articol: barbatii stiu sa se imbrace mult mai bine decat domnele, iar Louis Purple este o dovada in plus, venita sa cimenteze aceasta afirmatie. Mi-nu-nat!
Roxi’s Fine Cut este un atelier de creatie local, de care am auzit prima data de pe blogul Roxanei Sarafolean, tin minte ca printr-o confuzie haioasa, era s-o felicit pentru creatiile realizate. 😛 Ei, se intampla si la case mai mari. Mi-a placut colectia. Avea un aer foarte fresh, actual, in trend. Mi-a placut in special color blocking-ul, fluiditatea, naturaletea tinutei materialelor alese.
Dar, la piece de resistance a venit pe ultima suta de metri si a costituit cireasa de pe tortul Opera Fashion Fair 2018 (repet, este o parere strict personala). Alina Moza este geniala! Rafinata, eleganta, puternica, independenta, sigura pe ea si pe atuurile ei… asta este femeia imaginata de Moza. Iar barbatul este un romantic incurabil, un suav si un frumos. Am fost fermecata de aceasta colectie si sunt convinsa ca nu am fost singura. Bravo Romania!
Pentru mine seara s-a incheiat cam aici, deoarece am avut proasta inspiratie de a nu-mi lua o geaca mai groasa „pentru orice eventualitate”. Stiu ca a urmat o tombola, dar le las pe colegele mele sa se ocupe de acele momente 😉 . Eu scriu de 8 ore si simt ca unghiile de la aratatoare isi dau demisia si ma parasesc imediat. 🙂
Una dintre partile frumoase in „meseria” de blogger, este aceea ca aproape de fiecare data, un eveniment presupune daruri. Asa a fost si duminica, cand am ajuns acasa cu niste minunate „souvenir-uri” (nu stiu daca ati observat, dar am tot folosit expresii in limba franceza 😉 ) si vreau sa multumesc Cupio, Artisans d’Amour, La doua bufnite si The Cupcake Shop, pentru ca mi-ati incalzit sufletul inghetat de vremea aceasta improprie lui Iunie.
Multumesc Handra Diana pentru ca ai fost cu mine la acest eveniment si pentru poze! Le-as fi pus pe toate, dar … si asa, acest articol este mult prea lung. Multumesc Andra Costa, care mi-a pus la dispozitie o alta serie de poze si nu in ultimul rand, multumesc Off pentru invitatie, pentru poze si pentru oportunitatea de a ma face vazuta si auzita. Va pup pe toti tare si apasat! 🙂