.ro si atat
A vedea viata in roz este o super-putere, iar cei ce o poseda se pot numi oameni realmente fericiti. Pentru noi astialalti 🙂 , exista posibilitatea de a ne imbraca in roz pentru a ne „imbata” timp de cateva ore cu iluzia unei fericiri neconditionate. Nu e ca si cum imbraci ceva roz si instant incepe sa iti cante in creier Edith Piaf… Nu e chiar asa. 🙂 Dar ceva se intampla. Pe mine ma izbeste periodic nevoia de a purta roz. Nu caut sa o cuantific, asa ca nu stiu de ce, cand si cum, dar este o nevoie reala si se pare, recurenta. Rozul este o stare de spirit. Daca alegi aceasta culoare, ai cu siguranta o dispozitie aparte: putina veselie, putina nebunie, putina lene, putin romantism, putina inocenta, putina nonsalanta si putina aroganta. 🙂 Tinuta mea vorbeste despre toate acestea.
Nu-i nici o magie la mijoc, rozul nu este un Nimbus 2000 pe care poti „zbura” departe de probleme, caci de multe ori acestea se tin scai de tine. Tot in roz fiind imbracata, m-a legitimat politia pentru ca am avut tupeul sa imi las masina „pe avarii” in statia de taxiuri din Piata Marasti, in disperarea de a-mi lua copilul, care astepta deja de 35 de minute, de la scoala. Un binevoitor domn taximetrist a sunat la politie si m-a reclamat. Gusfrabaaa… Gusfrabaaa… Nimic. Rozul nu are nici un efect. 🙂 Si nu sunt o mama denaturata care-si lasa bietul copil sa astepte atat timp… dar il luasem deja pe celalalt care terminase la aceeasi ora si aparent, in Timisoara, parcurgi mai putin de jumatate de kilometru in 30 de minute la orele pranzului… Intamplarea cu pricina a determinat o completa schimbare de itinerariu, slava Domnului ca nu am serviciu. Mai exact, cand copiii mei scapa la aceeasi ora de la scoala, parchez masina in Piata Operei si merg pe jos sa ii recuperez pe amandoi. Toata afacerea dureaza 15 minute, deci o imbunatatire considerabila. Dar…. parcarea costa. Si nu ca as avea masina electrica si ca ar fi o lege care stipuleaza ca masinile acestea pot parca oriunde in oras pe gratis, dar nu e inamtriculata pe Romania, asa ca nu pot obtine cartonasul de „free park”. Uneori iau amenda, alteori nu. Depinde de noroc. Sunt un cetatean bun? Clar nu! Imi pasa? Clar nu! Taximetristul care m-a reclamat este cu siguranta un cetatean model si asa sa ramana, caci nu vreau sa fim amplasati in aceeasi oala! Puteam sa-l raportez la randul meu cand l-am gasit parcat in afara statiei de taxiuri de la Opera, practic pe locul meu de parcare, lasandu-ma sa fac 4 ture, in disperarea de a gasi totusi unde sa-mi las masina.
Nu vreau sa ma intelegeti gresit, nu am nimic cu domnii acestia. Desi… toti stim ca au un usor complex de superioritate complet nefondat. Le sunt fidela, in sensul ca nu am apelat niciodata pana in ziua de azi la serviciile Uber. Am auzit numai de bine in legatura cu ei, cochetez de mult cu ideea de a face aceasta schimbare. Voi ce recomandati?
Sa revin la tinuta mea cea frumoasa… 🙂 Nu-i asa ca-s tare draguta cu „flocirelele” alea pe mine? 😉 Cu siguranta m-am simtit extrem de feminina in aceasta tinuta. Fusta „creion” este un statement de feminitate si delicatete. A mea este de la Zara, unde gasiti MEREU fuste de acest fel!! Au si acum unele uni. Vi le recomand din tot sufletul, deoarece arata foarte bine cam pe orice tip de silueta. Cred ca cel mai putin ok arata pe silueta triunghi, adica ceea ce am eu. 🙂 Si nu e chiar rau… 😛 Cu palariile, tineti minte: fata mica, palarie cu boruri inguste… fata mare, palarie cu boruri largi. Altfel nu. Atentie in special, cele cu fata triunghi! In rest, avem liber la roz, flori, fuste creion, sandale cu barete si mult vibe pozitiv! Va pup tare si apasat!
Daca am enervat pe cineva cu textul de azi, imi pare rau. Nu imi fac niciodata textele inainte sa ma asez in fata laptop-ului, ceea ce scriu este ce „imi vine” in cap exact atunci, iar tonul si subiectul depind in mare masura de starea in care ma prinde momentul… 🙂 Azi eram suparata rau pe taximetristi… 😛
Port
Camasa Cos cu 3 numere mai mare 😉
Fusta Zara
sandale vintage no name
palarie Loevenich
clutch Escada
Fotografii Handra Diana
